Limitele sunt o parte esențială a relației părinte-copil și absolut necesară pentru dezvoltarea armonioasă a copilului și pentru o viață de familie bună. Ele întăresc senzația de siguranță de care are nevoie copilul. Este important să ne fie clar de ce stabilim o anumită limită pentru a o putea menținecu încredere și limpezime și a avea mindset-ul potrivit atunci când o comunicăm copilului.

De multe ori, atunci când punem o limită copilului, precum „Închide tableta” copilul are o recție foarte puternică. Acesta începe să plângă, să țipe poate chiar să te împingă sau să te lovească. Aceasta reacție, pe care o putem anticipa cu ușurință, ne face să evităm uneori aceste limite.

Ei bine, specialiștii în psihologie și educație parentală explică faptul că această reacție vinedin incapacitatea copilului de a se autoregla.

Autoreglarea este capacitatea de a ne gestiona stările afective și emoționale negative (frica, furia, frustrarea, tristețea etc.) și de a evita comportamentele disruptive, distructive, iraționale sau agresive. Capacitatea copilului de a avea grijă de nevoile sale fiziologice sau emoționale este extrem de limitată. Ea este in strânsă legătură cu dezvoltarea centrului gândirii raționale și a controlului impulsurilor – neocortexul .

Neocortexul este cea mai nouă parte a creierului nostru și s-a dezvoltat istoric după creierul reptilian. Dezvoltarea neocortexului se desfășoară de la începutul vieții și ajunge la un stadiu matur la vârsta de 25 de ani. Așadar abia atunci ne putem aștepta ca autoreglarea să fie dezvoltată și accesată în anumite momente.

Aș vrea să te întreb totuși dacă tu consideri că uneori capacitatea ta de autoreglare, adică de a te opri după prima prăjitură, sau de a te liniști atunci când ești extrem de nervos, funcționează cu adevărat la cote maxime.

Tocmai de aceea este bine să nu lăsăm copiilor toată responsabilitatea pe umeri și să-i sprijinim în a-și găsi echilibrul atunci când vine vorba de relația lor cu tehnologia.



Ce părere ai? Lasă-ne un mesaj.