În ultima vreme se tot discută despre body positivity. Observăm ca celebrele păpuși Barbie au căpătat forme diferite, fiind înlocuite formele “perfecte” cu care eram obișnuiți. Producătorii de filme de desene animate au recreionat și ei personajele în așa fel încât să nu afecteze,  în mod negativ, imaginea pe care cei mici și-o formează cu privire la felul în care un corp “ar trebui să arate”.

Pe de altă parte, platformele de rețele sociale adaugă constant filtre noi pentru prelucrarea pozelor, iar producătorii de aplicații scot pe bandă rulantă noi și noi opțiuni de “easy fix”-uri pentru instantaneele pe care le facem cu camera telefonului.

Ce este totuși body positivity, la ce se referă și ce impact are această mișcare asupra copiilor și adolescenților?

Body positivity (pozitivitatea corporală) este o mișcare socială axată pe acceptarea tuturor tipurilor de corpuri, indiferent de mărime, formă, nuanță a pielii, sex și abilități fizice, contestând în același timp standardele actuale de frumusețe ca fiind o construcție socială dezirabilă. Susținătorii se concentrează pe aprecierea funcționalității și sănătății corpului uman, în locul aspectului său fizic. Puțini știu că această mișcare a început de fapt în 1960. Pe atunci era cunoscută ca și “mișcarea de acceptare a grăsimii” (Fat acceptante movement).

Imaginea corpului în timpul copilăriei. Cât de confortabil se simt copiii și tinerii în corpurile lor?

Preocupările și grijile legate de aspect sunt ceva obișnuit în rândul tinerilor. Un sondaj realizat de Be Real în Marea Britanie în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 11 și 16 ani a constatat că 79% dintre aceștia au declarat că aspectul lor este important pentru ei și peste jumătate (52%) își fac adesea griji cu privire la modul în care arată.

Deși preocupările legate de imaginea corporală afectează atât băieții, cât și fetele, cercetările sugerează că este mai probabil ca fetele să fie nemulțumite de aspectul și greutatea lor decât băieții. În cadrul unui survey organizat de Mental Health Organization UK, 46% dintre fete au declarat că imaginea lor corporală le provoacă îngrijorare "adesea" sau "întotdeauna", comparativ cu 25% dintre băieți.

Preocupările legate de imaginea corporală pot afecta, de asemenea, copiii foarte mici. 

Studii au identificat nemulțumirea corporală la copiii cu vârsta sub șase ani, deși estimările privind gradul de nemulțumire au variat foarte mult în funcție de modul în care a fost măsurat .

Tinerii din Marea Britanie spun, de asemenea, că imaginea corporală este o preocupare importantă, tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani identificând-o ca fiind a treia cea mai mare provocare care dăunează în prezent tinerilor. Lipsa oportunităților de angajare și posibilitatea de a eșua în cadrul sistemului educațional au fost primele două.

Mass-media și social media 

O influență frecvent analizată asupra imaginii corporale este expunerea la corpuri "ideale" nerealiste prin intermediul filmelor, televiziunii, revistelor, publicității și al rețelelor sociale. Se consideră că expunerea la aceste imagini facilitează valorizarea acestor tipuri de corp nerealist.

În cadrul Mental Health Organization Maria Britanie, 2% dintre tineri (13 % dintre băieți și 37 % dintre fete) au declarat că celebritățile i-au făcut să se îngrijoreze cu privire la imaginea lor corporală, iar 19% (10% dintre băieți și 28% dintre fete) au declarat că emisiunile TV i-au făcut să se îngrijoreze cu privire la imaginea lor corporală.

Utilizarea mai multor rețele de socializare a fost, de asemenea, legată de faptul că tinerii și copiii se simt mai puțin mulțumiți de corpul lor. 

O posibilă explicație pentru acest lucru este că social media permite comparații negative cu ceilalți pe baza aspectului fizic. Acesta este un lucru care a fost legat în mod constant de nemulțumirea corporală. Unele studii sugerează că timpul petrecut pe rețelele de socializare este legat de frecvența comparațiilor legate de aspect și de concurența între colegi, care, la rândul lor, pot fi legate de nemulțumirea corporală și de sănătatea mintală. 

Deși modelul sociocultural s-a axat inițial pe comunicarea față în față și pe mediile tradiționale (de exemplu, reviste și televizor) (Thompson et al. 1999), mesajele despre idealurile de înfățișare sunt acum comunicate și prin intermediul mediilor sociale. Pe rețelele de socializare, adolescenții postează fotografii cu ei înșiși și vizualizează fotografii ale altora (Espinoza și Juvonen 2011). Aspectul fizic joacă un rol important în aceste activități (Siibak 2009). Adolescenții raportează că resimt presiunea de a "arăta perfect" pe rețelele de socializare și că își selectează și editează cu atenție postările pentru a face acest lucru (Chua și Chang 2016). Mai mult, băieții și fetele adolescente care petrec mai mult timp pe rețelele de socializare primesc mai mult feedback cu privire la aspectul lor (de Vries et al. 2016).

Pe lângă faptul că primesc mesaje despre propriul corp pe rețelele de socializare, adolescenții văd imagini atent selectate și editate ale conexiunilor lor din rețelele de socializare (de exemplu, prieteni, prieteni ai prietenilor și celebrități) și comentariile pe care le primesc. 

Astfel, utilizarea social media îi expune pe adolescenți la mesaje legate de aspect, atât sub forma comentariilor despre propriul corp, cât și prin vizualizarea a ceea ce conexiunile lor din social media găsesc atractiv la ei înșiși și la alții.

În concordanță cu modelul sociocultural, mai multe studii arată că adolescenții internalizează idealurile de înfățișare care le sunt transmise prin intermediul social media și se compară cu aceste idealuri. De exemplu, într-un studiu transversal (un tip de cercetare observațională axată pe analiza datelor din diferite variabile pe o anumită populație eșantion, colectate pe o perioadă de timp), fetele adolescente care au folosit mai frecvent social media au raportat o mai mare internalizare a idealurilor de frumusețe (Vandenbosch și Eggermont 2012). Î

n plus, un studiu de sondaj longitudinal (efectuat în mod repetat pe o perioadă lungă de timp) a arătat că vizualizarea postărilor din social media ale altora a fost legată de comparația socială concomitent în rândul băieților și fetelor adolescente și în timp în rândul băieților adolescenți (Rousseau et al. 2017).

Așa cum prevede, de asemenea, modelul sociocultural, cercetările arată că internalizarea și compararea cu idealurile de înfățișare vehiculate prin intermediul social media duce la nemulțumire corporală. 

De exemplu, utilizarea social media a fost legată de nemulțumirea corporală prin internalizarea idealurilor de suplețe și compararea aspectului într-un studiu transversal în rândul fetelor adolescente (Tiggemann și Miller 2010). Un alt studiu a constatat că vizualizarea postărilor altora în social media a fost indirect legată de creșterea nemulțumirii legate de corp prin comparație socială concomitent în rândul fetelor adolescente și concomitent și longitudinal în rândul băieților adolescenți (Rousseau et al. 2017).

Mai mult, un studiu experimental a arătat că vizualizarea fotografiilor editate ale altor fete pe rețelele de socializare a crescut nemulțumirea corporală în rândul fetelor adolescente, în special a celor care au declarat că se comparau adesea cu alții (Kleemans et al. 2018).

Deși majoritatea cercetărilor s-au concentrat asupra fetelor, deoarece fetele raportează în medie niveluri mai ridicate de nemulțumire corporală, utilizarea mai frecventă a rețelelor sociale prezice în aceeași măsură creșterea nemulțumirii corporale în rândul băieților și al fetelor (de Vries et al. 2016). În general, modelul sociocultural (Thompson et al. 1999) și studiile transversale (Tiggemann și Miller 2010), longitudinale (Rousseau et al. 2017) și experimentale (Kleemans et al. 2018) sugerează astfel că utilizarea social media este legată de nemulțumirea corporală a băieților și fetelor adolescente.

Părinți și membri ai familiei 

Influența mass-media asupra imaginii corporale poate fi diminuată prin comportamentul părinților. Un studiu a constatat că relația dintre utilizarea social media și insatisfacția legată de aspectul corpului a fost mai slabă în cazul adolescenților cu relații materne puternice. Un altul a constatat că adolescenții și copii cu părinți care controlau mai bine timpul petrecut pe rețelele de socializare au declarat că au stat mai puțin timp online, au făcut mai puține comparații legate de aspect și au o sănătate mentală generală mai bună .

Părinții și familia pot avea, de asemenea, un efect negativ asupra imaginii corporale a copiilor și pot crește probabilitatea apariției dificultăților în acest domeniu. Un studiu efectuat pe fete adolescente a constatat că peste jumătate dintre ele au fost supuse unor tachinări bazate pe greutate din partea membrilor familiei, în special din partea fetelor care cântăreau mai mult.

Aceste experiențe au fost legate de niveluri mai ridicate de nemulțumire corporală și de un comportament alimentar nesănătos. 

Acest lucru se extinde la modul în care părinții gândesc, acționează și vorbesc despre propriile corpuri și despre corpurile copiilor lor. Analizele cercetărilor sugerează că părinții pot influența imaginea corporală a copiilor lor atât în mod direct (comentarii sau critici cu privire la greutate și aspect), cât și în moduri indirecte (comportamente alimentare și atitudini ale părinților față de propriul corp și aspect).

Colegii 

Pe măsură ce copiii cresc, colegii lor încep să joace un rol mai important în consolidarea modului în care arată un corp ideal. Acest lucru se poate întâmpla prin presiunea exercitată de prieteni pentru a se simți acceptați. În cadrul unui sondaj a constatat că 68% dintre băieți au citat prietenii ca sursă de presiune pentru a arăta bine.

Modul în care se schimbă corpul adolescenților în timpul pubertății (o perioadă de schimbare a înălțimii, greutății și formei corporale), modul în care se compară colegii lor și cum se raportează la propriile lor idei despre cum arată un corp "ideal" (care, la rândul său, poate fi influențat de factorii menționați mai sus) va afecta, prin urmare, imaginea corporală. Acest lucru poate fi valabil în special pentru fetele care se maturizează mai devreme decât colegii lor și pentru băieții care se maturizează mai târziu decât colegii lor. 

Influența colegilor poate fi resimțită și prin hărțuire.

Un sondaj realizat de Be Real în rândul tinerilor britanici cu vârste cuprinse între 11 și 16 ani a constatat că peste jumătate dintre tineri au fost supuși la bullying bazat pe aspectul fizic, 40% dintre aceștia fiind supuși la bullying cel puțin o dată pe săptămână, iar 54% dintre ei spunând că bullyingul a început înainte de vârsta de 10 ani. Copiii care nu corespund idealurilor corporale pot fi mai susceptibili de a fi ținta hărțuirii. O trecere în revistă a cercetărilor a constatat că tinerii supraponderali sau obezi sunt mai susceptibili de a fi supuși la acte de hărțuire decât colegii lor. 

Hărțuirea bazată pe aspectul fizic poate fi dăunătoare pentru sănătatea mintală și imaginea corporală a copiilor. 

Adolescenții care au fost hărțuiți cibernetic au fost de două ori mai predispuși să se considere "prea grași", iar dintre cei care au fost hărțuiți în legătură cu aspectul lor, 53% s-au simțit anxioși, iar 29% s-au simțit deprimați. În schimb, faptul de a avea sprijin în prieteni poate fi o influență protectoare. Unele studii au constatat că prieteniile puternice sunt asociate cu o diminuare a insatisfacției corporale. Cu toate acestea, copiii care se simt deja deprimați în legătură cu corpul lor pot percepe că colegii lor au o influență mai mare, în special pentru că stima de sine și imaginea corporală sunt strâns legate între ele.

Pentru că echilibrul este, de fapt, răspunsul în majoritatea provocărilor pe care le întâlnim în viață, și de această dată echilibru trebuie păstrat.

De ce? Pentru că există riscul să cădem în extrema în care nu mai avem grijă de noi, de corpul nostru sau de sănătatea noastră sub pretextul faptului că ne acceptăm pe noi exact așa cum suntem.

Mișcarea de pozitivitate corporală a fost criticată pentru că încurajează obiceiurile de viață care afectează negativ sănătatea. O plângere este că aprobarea excesivă a persoanelor supraponderale și obeze ar putea să le descurajeze pe acestea în dorința de a-și îmbunătăți sănătatea, ceea ce ar duce la deteriorarea stilului de viață. Un studiu din 2012 a constatat că, dintr-un eșantion de 1.130 de dieteticieni, nutriționiști, asistente și medici stagiari, doar 1,4% au avut "atitudini pozitive sau neutre" în ceea ce privește excesul de grăsime corporală. Potrivit medicului internist Aditi G Jha, "obezitatea este factorul numărul unu asociat cu diabetul, hipertensiunea și infertilitatea, în ordinea lor respectivă". Mișcarea body positivity este uneori discutată ca fiind o "negare a științei".

O altă critică la adresa mișcării pentru pozitivitate corporală este că aceasta poate afecta autenticitatea persoanei. 

Cercetătoarea Lisa Legault susține că un accent nejustificat pe pozitivitatea corporală poate "înăbuși și diminua sentimentele negative importante"[74]. Ea explică faptul că sentimentele negative sunt o parte naturală a experienței umane și că astfel de sentimente pot fi importante și informative. Ea spune că "ignorarea sentimentelor și experiențelor negative exercită un cost pentru autenticitate și autointegrare. "Mișcarea, susține Legault, nu poate face să pară că o persoană ar trebui să simtă doar emoții pozitive. Această așteptare de a avea doar sentimente pozitive este uneori numită "pozitivitate corporală toxică."

Așadar ce putem face noi ca părinți?

• Să fim mai atenți la comentariile pe care le facem la adresa noastră, a copiilor și a cunoscuților cu privire la corpul acestora.
• Să gestionăm timpul petrecut de copii și adolescenți pe rețelele de socializare
• Să filtrăm pe cât posibil conținutul media la care sunt expuși
• Să păstrăm comunicarea deschisă cu copiii.

Bibliografie:

• Delfabbro PH, Winefield AH, Anderson S, Hammarstrom A, Winefield H. Body image and psychological well-being in adolescents: The relationship between gender and school type. J Genet Psychol. 2011 Jan 25;172(1):67–83. 
• Kenny U, Sullivan L, Callaghan M, Molcho M, Kelly C. The relationship between cyberbullying and friendship dynamics on adolescent body dissatisfaction: A cross-sectional study. J Health Psychol. 2018 Mar 5;23(4):629–39. 
• Tatangelo G, McCabe M, Mellor D, Mealey A. A systematic review of body dissatisfaction and sociocultural messages about the body among preschool children. Body Image. 2016; 18:86–95. 
• Social Media and Body Dissatisfaction: Investigating the Attenuating Role of Positive Parent–Adolescent Relationships -: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6394528/
• Dian de Vries DA, Vossen HGM, van der Kolk – van der Boom P. Social Media and Body Dissatisfaction: Investigating the Attenuating Role of Positive Parent-Adolescent Relationships. J Youth Adolesc. 2019;48(3):527-36.
• Fardouly J, Magson NR, Johnco CJ, Oar EL, Rapee RM. Parental Control of the Time Preadolescents Spend on Social Media: Links with Preadolescents’ Social Media Appearance Comparisons and Mental Health. J Youth Adolesc. 2018 Jul 5;47(7):1456–68. 
• Mentalhealth.or.uk
• Wikipedia.org
• Neumark-Sztainer D, Bauer KW, Friend S, Hannan PJ, Story M, Berge JM. Family weight talk and dieting: How much do they matter for body dissatisfaction and disordered eating behaviors in adolescent girls? J Adolesc Heal. 2010.Sep;47(3):270–6. 
• Credos. Picture of Health? [Internet]. 2016. Available from: http://www.adassoc.org.uk/wp-content/uploads/2016/08/Picture-of-health_FINAL.pdf
• Van Geel M, Vedder P, Tanilon J. Are overweight and obese youths more often bullied by their peers? A meta-analysis on the relation between weight status and bullying. International Journal of Obesity. 2014;38(1):1263–7.

Vezi și alte articole din Pastila de parenting.