Psihologul John Alexander McGeoch, autorul cărții “Psihologia învăţării umane” definește învățarea ca fiind ”o schimbare a performanțelor în funcție de practică”.
Capacitatea de învățare nu se identifică cu inteligența, nu există o capacitate generală unitară de învățare, iar îmbunătățirea se corelează cu factori de grup și cu factori specifici.
Să înveți cum să înveți este o abilitate esențială care poate spori semnificativ capacitatea de a dobândi noi cunoștințe și abilități în mod eficient.
Aceasta implică înțelegerea și aplicarea diferitelor strategii și tehnici cognitive, cum ar fi repetarea spațiată (revizuirea informatiilor la intervale de timp din ce in ce mai mari) sau reamintirea activă (metodă de învățare care implică efortul conștient de a recupera informațiile stocate în memoria noastră).
Aceste metode ajută la consolidarea memoriei și facilitează o înțelegere mai profundă. În plus, este important să se cultive o mentalitate de creștere, care îmbrățișează provocările și consideră eșecurile drept oportunități de creștere.
Repetarea spațiată
Aceasta este o tehnică de învățare care implică creșterea intervalelor de timp între reviziile ulterioare ale materialului învățat pentru a exploata efectul psihologic de spațiere. Această metodă este foarte eficientă pentru consolidarea memoriei și îmbunătățirea reamintirii informațiilor, deoarece se aliniază cu modul în care creierul nostru este programat să rețină informațiile în timp. Prin revizuirea conținutului chiar în momentul în care sunteți pe cale să îl uitați, repetiția spațiată consolidează memoria și face învățarea mai eficientă.
Reamintirea activă
Denumită adesea amintire deliberată, reaminitirea activă este un proces cognitiv prin care o persoană lucrează în mod conștient pentru a recupera informații din memorie. Aceasta contrastează cu amintirea pasivă, care are loc fără efort intenționat. Amintirea activă este foarte importantă în diverse contexte, cum ar fi studiul pentru examene, unde ajută la transferul informațiilor din memoria pe termen scurt în memoria pe termen lung, îmbunătățind precizia și viteza de reamintire. Pentru a facilita acest proces se folosesc în mod obișnuit tehnici precum repetiția spațiată și utilizarea mnemotehnicii.
Abordarea metacognitivă în învățare este un proces care implică autocunoașterea și autoreglarea proceselor cognitive ale unei persoane în timpul activităților de învățare. Ea cuprinde planificarea, monitorizarea și evaluarea înțelegerii și performanței proprii, cu scopul de a îmbunătăți rezultatele învățării.
Metacogniția le permite cursanților să devină mai eficienți prin controlul activ al strategiilor și resurselor de învățare, prin adaptarea la noile informații și prin evaluarea nivelului de înțelegere și de stăpânire a materiei.
Cum poate fi dezvoltată metacogniția?
Responsabilizarea în evaluarea propriei învățări: Conștientizarea și monitorizarea procesului de învățare.
Analiza conținutului propriei gândiri: Înțelegerea materialului de învățat și reglarea învățării.
Exercitarea controlului metacognitiv: Alegerea strategiilor adecvate pentru îmbunătățirea învățării.
Metacognitia poate fi dezvoltată și prin participarea la Laboratoarele de Dezvoltare Cognitivă și Emoțională prin Metoda Feuerstein.
Ce este metoda Feuerstein?
Metoda Feuerstein este o abordare educațională inovatoare dezvoltată de psihologul Reuven Feuerstein. Aceasta este concepută pentru a spori potențialul uman prin învățarea indivizilor cum să învețe eficient.
Această metodă utilizează o strategie orientată spre proces, cunoscută sub numele de Experiența de Învățare Mediată (MLE), care implică o evaluare dinamică (LPAD) și un program de intervenție cognitivă (Feuerstein Instrumental Enrichment sau FIE).
Testarea LPAD este utilizată pentru a identifica punctele forte și punctele slabe din punct de vedere cognitiv, iar pe baza acestei testări se face planul de intervenție FIE.
Dacă îți dorești să îmbunătățești claritatea mentală a copilului tău, înscrie-l la Laboratoarele de Dezvoltare Cognitivă și Emoțională prin Metoda Feuerstein.