Cum poți să îi povestești unui copil care are de toate cum este să nu ai curent, căldură sau mâncare? Cum îi explici că un cuvânt spus greșit îți putea aduce miliția la ușă? Sau că în comunism oamenilor nici nu le trecea prin cap să meargă în excursii printre palmieri, în safari sau… în satul lui Moș Crăciun din Laponia?
Oamenii din perioada comunistă aveau puține drepturi, multe obligații și chiar și mai multe limitări. Drepturi pe care astăzi le considerăm firești, nu existau în comunism.
Am făcut o listă de resurse de tot felul pe care le poți folosi pentru a începe discuții cu copiii despre acele vremuri și despre cum era viața în perioada comunistă.
“Întâiul meu cuvânt de pionier” de Adina Rosetti
Cartea prezintă o zi importantă din viața oricărui copil din perioada comunistă: momentul în care devenea pionier.
Ada, o fetiță de 8 ani, se pregătește să primească mult visata cravată roșie. Vedem pregătirile pentru această ocazie și facem cunoștință cu părinții și colegii ei. Prin povestea Adei, copiii pot descoperi cât de frig era în apartamentele comuniste, cum se stătea la cozi imense pentru produse de bază sau care erau relațiile dintre elevi și „tovarașa” învățătoare. Întâmplările ne arată și cum o glumă nepotrivită putea avea urmări dramatice pentru cel care îndrăznea să se amuze pe seama regimului.
„Sunt mici frânturi ale vieții mele de copil, legate împreună de un fir narativ imaginar” a declarat autoarea despre această carte.
Cartea se termină cu zilele Revoluției și cu întâiul cuvânt de pionier al Adei “Libertate”!
La sfârșitul cărții există anexe cu date istorice, care explică viața pionierilor, propaganda comunistă, cumpărăturile, jocurile din fața blocului și… bancurile cu Bulă.
Cartea a apărut la Editura Arthur, are 104 de pagini și este recomandată copiilor de 10-11 ani.
“Epoca mea de aur” de Daniel Horia
Tot amintiri din comunism ne prezintă și această carte. De data aceasta, personajul principal, Daniel, un băiețel de cinci ani, descoperă lucruri care încep să destrame iluzia copilăriei perfecte.
Părinții lui sunt iubitori, bunici îl adoră și nicio zi nu este plictisitoare, cu toate acestea băiețelul vede în jurul lui lucruri care îl fac să își pună întrebări.
Cei care au trăit acele vremuri își vor aminti fapte și situații des întâlnite, iar cei care abia aruncă un ochi spre anii comunismului vor putea să înțeleagă mai bine cum au trăit părinții și bunicii lor.
Daniel Horia își așterne amintirile într-un roman grafic, iar ilustrațiile sale te fac să trăiești atmosfera perioadei comuniste.
Familia lui Daniel îl ferește de greutățile zilnice, statul la cozi pentru mâncare, teroarea Securității sau sistemul medical defect.
Când micul Dani are nevoie de o operație și ajunge într-o situație critică, cititorii au ocazia să vedem cu “funcționa” sistemul medical și cum “atențiile” puteau face diferența dintre viață și moarte.
“Epoca mea de aur” a câștigat premiul pentru cel mai bun roman grafic românesc la București ComicsFest în 2022.
Cartea a apărut la Grupul Editorial Art în 2021 și este recomandată… tuturor.
"În fața blocului"
Este o colecție de 55 de jocuri și "faze" ale generației cu cheia la gât.
Ea a fost gândită ca un ajutor pentru cei mari care vor să le arate celor mici cum se jucau ei când erau la rândul lor mici.
Fiecare cartonaș prezintă un joc din copilăria noastră, cu descrierea pașilor pentru a fi jucat.
Găsești descrise “Elasticul”, “Fripta”, “Mațele încurcate”, “Liniuță”, “Cornete”, “Flori, fete sau băieți”, “Frunza” sau ”Țară, țară, vrem ostași”.
În total sunt 55 de jocuri, plus încă 3 cartonașe - unul cu prefaţa, plus două cu numărători şi altul cu susţinătorii proiectului, la sfârşit.
Colecția se adresează copiilor de 7-10 ani, dar poate fi jucată mult mai ușor cu ajutorul părinților.
Muzeul “Undeva în Comunism”
Dacă vrei să ai parte de multă nostalgie și dacă îți dorești ca cei mici să vadă cu ochii lor cum se trăia în comunism, mergeți la Muzeul “Undeva în Comunism”.
Muzeul se află în Centrul Vechi, pe Strada Covaci, așa că veți ajunge foarte ușor la el. Nu este un muzeu mare, dar vizita aici îți va stârni amintiri, iar cei mici vor găsi multe lucruri interesante și de neînțeles pentru ei.
Noi am avut numai exclamații la vederea obiectelor atât de familiare cândva. Oracolul, cravata de pionier, diapozitivele, bibelourile de pe televizor, o sufragerie tipică acelei perioade, carnetul de note și culegerea de Gheba, ariciul în care ne puneam pixurile, sticla de Cico și Eugenia ne-au dus cu ani în urmă, parcă într-o altă viață.
Muzeul este interactiv, așa că cei mici pot atinge toate obiectele: pot forma numere pe telefonul cu disc, pot testa un casetofon și pot vedea cum arătau banii în acea perioadă. Muzica cântată de Corina Chiriac, Mirabela Dauer și Angela Similea se aude în sufrageria comunistă recreată în muzeu și îți va aminti poate de concertele susținute în spatele blocului.
Copiii vor descoperi bucăți din copilăria noastră: rățoiul de plastic și păpușile Arădeanca, celebra serie cu Ștrengarul cu diferite meserii, timbrele pe care le colecționam cu pasiune sau cărțile de basme.
Mergeți la "Undeva în Comunism", adulții vor avea parte de melancolie, iar cei mici vor avea parte de descoperiri interesante.
Casa Ceaușescu
“Palatul Primăverii”, așa cum mai era cunoscut, măsoară peste 4.000 metri și arată exact ca în 1989.
Veți vedea mobilă de nuc, lambriuri de mătase sau camere cu marmură verde de India.
După primele imagini și descrierile apărute în 1989, sub influența proaspetei libertăți, eu recunosc că îmi făcusem o imagine despre cum ar trebui să arate această casă.
Acum am descoperit o casă rece, apăsătoare, cu mobilier și obiecte de lux pentru acea vreme, dar din îmbinarea de stiluri rezultă un aspect oarecum kitschos.
Mă gândeam cum trebuie să se fi simțit copiii familiei Ceaușescu într-o astfel de casă.
Mergeți la Casa Ceaușescu dacă vrei să descoperiți cum a trăit omul Ceaușescu, în intimitatea sa, dincolo de șeful de stat atât de cunoscut. Puteți descoperi ce pasiuni avea, ce-i plăcea să facă în casă și ce colecție de artă a strâns în locuință. Vei afla că juca șah foarte bine (deși nu se știe cine s-ar fi încumetat să îl învingă), făcea regulat dicție (deși nu părea) și îi plăceau mâncărurile ușoare pentru că avea diabet. Vei avea ocazia să vezi hainele și chiar pijamalele cuplului Ceaușescu.
Nicolae Ceaușescu iubea păunii, așa că în casă veți descoperi multe decorațiuni, tablouri și mozaicuri cu păuni. Ba chiar în curtea casei veți vedea păuni vii, urmașii păunilor aduși de cuplul Ceaușescu, după o vizită în Japonia.
Legendele urbane care descriau robinetele de aur de la baia soților Ceaușescu au fost infirmate de ghidul turului, care ne-a spus că doar 150 g de aur au fost folosite în toată casă. Și chiar și acela era industrial, de 7 karate, aparent cel mai ieftin aur.
Nouă ne-au plăcut mult ferestrele imense, sera cu acoperiș rabatabil și piscina interioară de 70 de metri, decorată cu un mozaic minunat.
Dacă lipiți într-o singură zi Muzeul “Undeva în Comunism” și Casa Ceaușescu, puteți descoperi împreună cu copiii discrepanța dintre apartamentele “oamenilor muncii” și luxul acestei vile.
Pentru vizitarea Casei Ceaușescu este necesară o programare sau achiziționarea de bilete online, iar turul se face exclusiv cu ghidaj de specialitate în limbile română și engleză.
Vila este deschisă publicului de marți până duminică, între orele 10:00 și 17:00.
“Amintiri din epoca de aur”
“Amintiri din Epoca de Aur” este un film colectiv, scris și produs de regizorul român Cristian Mungiu. Comedia cuprinde 6 scurtmetraje, grupate în două părți și prezintă legendele urbane care circulau în perioada dictaturii comuniste din România.
Prima parte este intitulată “Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața!”, iar partea a doua are titlul “Amintiri din Epoca de Aur 2: Dragoste în timpul liber”.
Structura filmelor:
“Amintiri din Epoca de Aur 1: Tovarăși, frumoasă e viața!”
- Legenda activistului în inspecție (un politruc de la centru pornește să inspecteze traseul vizitei de lucru care urmează să aibă loc în ziua următoare și insistă ca ordinele să-i fie respectate întocmai).
- Legenda fotografului de partid (în Casa Scânteii apare o situație care impune rezolvare urgentă: în toate fotografiile oficiale, tovarășul Ceaușescu își scoate pălăria în fața domnului Jiscard D’Estaing, iar acest lucru este ideologic inacceptabil).
- Legenda politrucului zelos (activistul sosit de la București insistă că este o datorie de partid să-l aducă la școală și pe ultimul cioban din vârful muntelui).
- Legenda milițianului lacom (înainte de Crăciun, un plutonierul de miliție primește un porc viu și se întreabă cum să-l taie în toiul nopții fără să prindă de veste vecinii vigilenți, iar fiul lui vine cu o propunerea să-l gazeze).
„Amintiri din Epoca de Aur 2: Dragoste în timpul liber”
- Legenda vânzătorilor de aer (sticlele și borcanele în vremea comunismului erau bunuri de schimb: se dădeau sticle goale pe sticle pline sau sticle goale pe bani, așa că cineva se gândește să facă o afacere din recuperarea acestora).
- Legenda șoferului de găini (un şofer la "Avicola" care transporta găini vii trebuie are să ajungă până seara la destinaţie şi, sub nicio formă, nu are voie să deschidă uşile camionului cu păsări).
„Comunismul în România”
În colecția virtuală a Editurii Humanitas a apărut ebook-ul “Comunismul în România”, ce poate fi descărcat gratuit.
Vei afla informații despre rezistența anticomunistă, despre comunismul în lume și fondarea Partidului Comunist în România, despre rolul Securității și evoluția represiunii, despre Ana Pauker și Gheorghe Gheorghiu Dej, despre regimul lui Ceaușescu, despre urbanizare, despre economia și cultura din perioada comunistă și despre cultul personalității.
Nu sunt neapărat informații pe care să le afle copiii în mod direct, dar ne ajută pe noi, adulții, să fim pregătiți pentru întrebările celor mici.
“O istorie cu gust de kiwi” de Adina Rosetti
Cartea este continuarea volumului “Întâiul meu cuvânt de pionier”. Multe s-au schimbat după Revoluție, iar Ada încearcă să se adapteze acestor schimbări. La şcoala „tovarășa" devine peste noapte “doamna”, portretul lui Ceauşescu a dispărut de pe perete, în casă este mai cald și începe să se găsească mai multă mâncare. Fără uniformă, Ada nu prea are haine cu care să meargă la școală și se uită cu invidie în jur cum colegii își etalează blugii prespălați și șireturile în culori nemaivăzute. Se vorbește despre Coca-Cola, Mickey Mouse și se ascultă muzică la walkman: Lambada, Michael Jackson sau Roxette.
Dincolo de descoperirile de după comunism și chicotelile legate de mesajele din Oracol, autoarea atinge și un subiect sensibil: protestele din Piaţa Universității și sosirea minerilor.
De la o petrecere cu bidoane întregi de suc și muzică la casetofon, drumul spre casă devine periculos și călăuzit de frica minerilor. Ada nu înțelege cine sunt acei oameni înarmați cu bâte, de ce vor să îi alunge pe demonstranții din piață și cine i-a chemat.
De ce are această istorie gust de kiwi?
De la sucul de la tonomat cu gust nemaipomenit: dulce, acrișor înțepător.
Ca și în cazul primul volum, la sfârșitul cărții sunt explicații despre viața și moda în anii 1990 și despre viața politică.
Cartea a apărut la Editura Arthur, are 96 de pagini și este recomandată copiilor de 10-11 ani.
La final las acest articol în care este descrisă foarte exact viața românilor în perioada comunistă, numai bun de vindecat nostalgia.
Dacă ai idei ce am putea să adaugăm în listă, te rugăm să ne dai un mesaj.