Atunci când un război ajunge pe prima pagină a ziarelor, poate provoca teamă, tristețe, furie și anxietate, indiferent de cât de departe este de noi.
Copiii se uită întotdeauna la părinții lor și caută siguranță și securitate, cu atât mai mult în perioade de criză.
Iată câteva sfaturi despre cum abordezi conversația cu copilul tău și să îi oferi sprijin și confort.
1. Află ce anume știu și cum se simt
Alege un moment și un loc în care puteți aborda subiectul în mod natural. În timpul unei mese în familie copilul poate să se simtă confortabil să vorbească liber. Încearcă să eviți să vorbiți despre acest subiect chiar înainte de culcare.
Un bun punct de plecare este să îl întrebi pe copil ce știe și cum se simte. Este posibil ca unii copii să știe puține lucruri despre ceea ce se întâmplă și să nu fie interesați să vorbească despre asta, dar alții s-ar putea să se îngrijoreze în tăcere. În cazul copiilor mai mici, desenul, poveștile și alte activități pot ajuta la deschiderea unei discuții.
Copiii pot afla știrile în multe feluri (online, la televizor, la școală sau de la prieteni), așa că este important să afli ce văd și ce aud. Este o ocazie de a-i liniști și de a le corecta informațiile inexacte primite.
Imagini și titluri tulburătoare venite constant le poate da impresia că războiul este peste tot. Copiii mai mici pot să nu facă distincția între imaginile de pe ecran și realitatea lor personală și pot crede că se află în pericol imediat, chiar dacă războiul se întâmplă la distanță. Copiii mai mari ar putea să fi văzut lucruri pe rețelele de socializare și să fie speriați de modul în care evenimentele ar putea escalada.
Este important să nu îi minimalizezi sau să îi respingi îngrijorările. Dacă pune o întrebare care vi se pare extremă, cum ar fi "Vom muri cu toții?", asigură-l că nu se va întâmpla asta, dar încercă să afli și ce a auzit și de ce crede că se va întâmpla asta. Dacă poți înțelege de unde vine îngrijorarea, este mai ușor să îl liniștești.
Asigură-l că orice simte este firesc. Acordă-i toată atenția și amintește-i că poate vorbi cu tine sau cu un alt adult de încredere oricând dorește.
Folosește un limbaj adecvat vârstei, urmărește-i reacțiile și nivelul de anxietate.
2. Păstrează-ți calmul și adaptează informațiile oferite în funcție de vârsta copiilor
Copiii au dreptul să știe ce se întâmplă în lume, dar adulții au și responsabilitatea de a-i feri de suferință.
Este normal dacă și tu te simți trist sau îngrijorat de ceea ce se întâmplă. Dar ține cont de faptul că cei mici își iau indicațiile emoționale de la adulți, așa că încearcă să nu împărtășești prea mult temerile cu copilul. Vorbește cu calm și fii atent la limbajul corpului, cum ar fi expresiile faciale.
Pe cât de mult poți, asigură-ți copilul că este în siguranță. Reamintește-i că mulți oameni lucrează în întreaga lume pentru a opri conflictul și a găsi pacea.
Amintește-ți că este în regulă să nu ai răspuns la orice întrebare. Poți spune că trebuie să căuți sau poți folosi această întrebare ca o oportunitate cu copiii mai mari pentru a găsi împreună răspunsurile. Folosește site-uri unor organizații de știri de încredere sau ale unor organizații internaționale precum UNICEF și ONU. Explică-i că unele informații online nu sunt corecte și cât de important este să găsești surse de încredere.
3. Încurajează compasiunea, nu stigmatizarea
Conflictele pot aduce adesea cu ele prejudecăți și discriminare, fie împotriva unui popor sau a unei țări. Atunci când vorbești cu copilul, evită etichetele de genul "oameni răi" și folosește oportunitatea pentru a încuraja compasiunea, cum ar fi pentru familiile forțate să își părăsească locuințele.
Verifică dacă copilul nu se confruntă sau nu contribuie la intimidare. Află dacă a fost înjurat sau sau hărțuit la școală, încurajează-l să îți spună lucrul acesta ție sau unui adult în care are încredere.
Reamintește-i copilului că toată lumea merită să fie în siguranță la școală și în societate. Hărțuirea și discriminarea sunt întotdeauna greșite și fiecare dintre noi ar trebui să facem partea noastră pentru a răspândi bunătatea și a ne sprijini reciproc.
Sentimentul de a face ceva, oricât de mic ar fi, poate aduce adesea un mare confort.
4. Concentrează-te pe cei care ajută
Este important pentru copii să știe că oamenii se ajută unii pe alții prin acte de curaj și bunătate. Găsește povești pozitive și vorbiți despre ele.
Vezi dacă copilul vrea să participe la acțiuni. Poate că ar vrea să deseneze un poster sau poate scrie o poezie pentru pace sau poate că ați putea participa la o strângere de fonduri. Sentimentul de a face ceva, oricât de mic ar fi, poate aduce adesea confort.
5. Încheiați conversațiile cu grijă
Când închei conversația cu copilul, este important să te asiguri că nu lasi copilul într-o stare de suferință. Încearcă să îi evaluezi nivelul de anxietate urmărindu-i limbajul corpului, luând în considerare dacă folosește tonul obișnuit al vocii și urmărindu-i respirația.
Reamintește-i că îți pasă și că ești acolo pentru a-l asculta și a-l sprijini ori de câte ori se simte îngrijorat.
6. Continuă să verifici cum se simte
Pe măsură ce veștile despre conflict continuă, ar trebui să-l verifici pe cel mic pentru a vedea cum se simte. Dacă are întrebări noi sau lucruri despre care ar vrea să vorbească cu tine.
Fii atent la orice schimbare în modul în care se comportă sau se simte, cum ar fi dureri de stomac, dureri de cap, coșmaruri sau dificultăți de somn.
Copiii au reacții diferite la evenimente, iar unele semne de suferință ar putea să nu fie atât de evidente. Copiii mai mici pot deveni mai apatici decât de obicei, în timp ce adolescenții pot manifesta o durere sau o furie intensă. Multe dintre aceste reacții durează doar o perioadă scurtă de timp și sunt reacții normale la evenimente stresante. În cazul în care aceste reacții durează o perioadă prelungită de timp, copilul tău ar putea avea nevoie de sprijin specializat.
Îl poți ajuta să reducă stresul făcând împreună activități precum exerciții de respirație.
Faceți 5 respirații profunde, petreceți 5 secunde inspirând și 5 secunde expirând, inspirând pe nas și expirând pe gură.
Explică-i că atunci când inspiră, să își umfle ușor burta ca un balon, iar când expiră, aerul iese din nou încet din balon.
Fii pregătit să vorbești cu copilul dacă acesta aduce vreodată în discuție acest subiect. Dacă este chiar înainte de culcare, încheiați discuția cu ceva pozitiv, cum ar fi citirea unei povești preferate pentru a-l ajuta să doarmă bine.
7. Limitează expunerea la știri
Fii atent la cât de expuși sunt copiii la știri, pentru că acestea sunt pline de titluri alarmante și imagini supărătoare. Ia în considerare oprirea televizorului în preajma copiilor mai mici. Cu copiii mai mari, ai putea folosi acest lucru ca o oportunitate de a discuta cât timp petrec consumând știri și în ce surse de știri au încredere. De asemenea, ia în considerare modul în care vorbești despre conflict cu alți adulți dacă copilul se află în apropiere.
Pe cât posibil, încearcă să creezi distrageri pozitive, cum ar fi să vă jucați un joc sau să ieșiți la o plimbare împreună.
8. Ai grijă de tine
Îi vei putea ajuta mai bine pe copiii tăi dacă și tu ești în regulă. Copiii vor prelua propriul tău răspuns la știri, așa că îi ajută să știe că ești calm și că ești în control.
Dacă te simțiți anxios sau supărat, fă-ți timp pentru tine și apelează la alți membri ai familiei, prieteni și persoane de încredere. Fii atent la modul în care consumi știrile: încercă să identifici momentele cheie din timpul zilei pentru a verifica ce se întâmplă, mai degrabă decât să fii constant online. În măsura în care poți, fă-ți timp pentru a face lucruri care te ajută să te relaxezi.
Iată cum să vorbești despre război în funcție de vârstă
Vârsta 2-6 ani
Evită discuțiile sau expunerea la știri cu adevărat îngrozitoare. Pe cât posibil, așteptă până după ce copiii mici sunt în pat pentru a urmări știrile și păstrează conversațiile despre subiecte dureroase, pentru momentele fără copii.
Nu aduce în discuție – decât dacă ai bănuiala că știu ceva. Nu există niciun motiv pentru a aduce în discuție împușcături, amenințări, războaie cu copiii mici. Dacă bănuiești că știu deja ceva - de exemplu, îi auzi vorbind despre asta în timpul jocului lor – poți să-i întrebi despre asta și să vezi dacă este ceva ce necesită o discuție suplimentară.
Afirmă că familia voastră este în siguranță. În cazul unor vești rele, chiar dacă ești puțin speriat, este important pentru copiii mici să știe că sunt în siguranță, că familia lor este în regulă și că cineva se ocupă de problemă. Îmbrățișările fac minuni, de asemenea.
Simplifică ideile complexe. Ideile abstracte pot complica lucrurile și chiar îi pot speria pe copiii mici. Folosește termeni concreți și referințe familiare pe care copilul le va înțelege și încearcă să nu explici prea mult. Fă distincția între "real" și "pretins". Copiii mici amestecă închipuirea cu realitatea. Ei te pot întreba dacă o poveste înfricoșătoare este sau nu adevărată. Fii sincer, dar nu insista asupra unui aspect.
Vârsta 7-12 ani
Așteptă și vezi. Cu excepția cazului în care întreabă, știi că au fost expuși sau crezi că știu ceva, nu te simți obligat să discuți despre știri oribile sau să explici detalii despre ce se întâmplă în timpul unor acte de violență, precum un război. În cazul în care copiii dau semne de neliniște prin faptul că se comportă anxios, regresează sau prezintă un alt indiciu că ceva nu este în regulă, abordează-i și invită-i să vorbească).
Vorbește și ascultă. Copiii mai mari aud despre tot felul de lucruri pe rețelele de socializare, pe YouTube, la televizor și în filme. Acestea nu sunt întotdeauna surse de încredere. Încercă să îți faci o idee despre ceea ce știu copiii, înainte de a te lansa într-o explicație, deoarece nu vrei să îi neliniștești și mai mult sau să deschizi o discuție dificilă cu totul nouă. Întrebă-i: "Ce ai auzit?", "Unde ai auzit asta?", "Ce știi despre asta?" sau "Ce părere ai despre asta?".
Fii sincer și direct. Copiii mai mari pot afla ceea ce vor să știe din diferite surse, iar tu vrei ca adevărul să vină de la tine. Nu este necesar să intri în detalii extreme.
Discutați despre senzaționalul din știri și mass-media. Discută cu copiii despre modul în care instituțiile media folosesc subiecte extreme pentru a atrage atenția, fie că este sub formă de clickuri, audiență sau vânzări. Vorbiți despre motivul pentru care putem fi atrași de comportamentul uman scandalos. Acest lucru îi ajută pe copii să gândească în mod critic la importanța relativă a problemelor, la cuvintele și imaginile folosite pentru a atrage un public și la propriile alegeri mediatice.
Explică contextul și oferă-i o perspectivă. Poți explica diferitele circumstanțe din jurul anumitor probleme. Acesta este procesul care dă sens și claritate lucrurilor - și este important pentru copii să poată da sens și lucrurilor negative și neplăcute. Pentru a trece peste emoțiile puternice pe care le pot trezi imaginile dramatice cu suferință umană, copiii trebuie să învețe să se distanțeze de evenimentele oribile, să înțeleagă cauzele care stau la baza acestora și, poate, să se implice în moduri semnificative de a îmbunătăți lucrurile, cum ar fi diplomația și educația.
Adolescenți
Adolescenții obțin o mare parte din informații din surse online, cum ar fi social media sau YouTube, care pot fi înșelătoare sau eronate. Cu toate acestea, este important să le respecți cunoștințele și capacitatea de a învăța lucruri în mod independent, deoarece acesta este un proces pe care dorești să îl încurajezi. Va trebui în continuare să completezi spațiile goale, să le oferi un istoric și să împărtășești ceea ce știi.
Fă-i să vorbească. Anii adolescenței pot fi dificili, deoarece adolescenții încep să respingă ideile părinților, devin preocupați de ceea ce cred prietenii și își dezvoltă propria voce. Această separare poate fi deosebit de dificilă atunci când au loc evenimente traumatizante sau când știi că interacționează cu mass-media. Pentru a continua genul de conversații pe care le aveai când erau mai mici - și pentru a rămâne conectați - rezistă impulsului de a le ține predici și, în schimb, cere-i părerea despre anumite lucruri. Încurajă-i să își susțină ideile cu surse de știri legitime, nu doar să repete ceea ce au spus alții. Spune: "Poate că nu suntem întotdeauna de acord, dar sunt curios să aud ce ai de spus".
Acceptă-le sursele, dar extinde-le orizonturile. Subiectele de actualitate captează titlurile de pe prima pagină a ziarelor, dar este la fel de probabil ca adolescenții să întâlnească subiecte, povești și personaje provocatoare la televizor și în filme, care îi determină pe utilizatori să facă click, să le vadă și să le împărtășească. Oferă-le adolescenților instrumentele necesare pentru a privi informațiile cu spirit critic. Învăță-i să pună la îndoială ceea ce văd, întrebându-se: "Cine a făcut asta?", "De ce a făcut-o?", "Care este punctul de vedere?", "Ce informații nu sunt incluse?" și "Ce ar crede prietenii mei despre asta?". Aceste întrebări de alfabetizare mediatică îi ajută pe adolescenți să evalueze informațiile, să gândească dincolo de titlul de clickbait sau de meme-urile amuzant și să analizeze mai profund un subiect.
Oferă-i speranță. Schimbările de dispoziție sunt caracteristice anilor adolescenței. Dar expunerea la știri triste și deprimante, precum și la probleme precum violența, criminalitatea și războiul, prin intermediul rețelelor de socializare, al jocurilor video și al filmelor, îi poate face pe adolescenți să fie supărați. Vorbește despre modalități semnificative de a contribui cu ceva la lumea înconjurătoare – orice lucru care aduce beneficii pentru binele general. Ideea că poți avea un impact pozitiv le sporește rezistența de care vor avea nevoie toată viața.
Surse:
https://www.commonsensemedia.org/
Foto: