Despre Alina Teianu-Cocioran se poate spune că ascunde 1001 personaje sub codițele de adolescentă.

Fie că este Albă ca Zăpada, Fata Moșneagului, Zâna cea Bună sau Alice în Țara Minunilor la Teatrul Țăndărică, fie că dă voce unor personaje de desene animate ca Oița din Plușica sau Skye din Patrula Cățelușilor, Alina transmite căldură și creativitate.

Am vrut să vedem cum se desfășoară o zi din viața unei mame-zâne, alături de Katia și Petru, și iată ce a ieșit. 

Pentru că la Parentropolis ne plac foarte mult cărțile vreau să te întreb cum se desfășoară cititul cărților pentru copii? Le faci un mini spectacol de teatru în fiecare seară?

Avem ritualul nostru. Înainte de poveste, Petru, cel mic, îmi zice: "Fă scena, mami!". Protecția patului devine paravan, eu aleg două- trei plușuri și începe improvizația. Se implică și ei, folosim voci haioase. Dacă ar fi după ei, ar trebui să ne jucăm mult și bine așa, însă mereu se face târziu și îi cam zoresc, din păcate. Își aleg o carte (alteori, câte o carte fiecare) și începem lectura. Mai nou, până să le citesc eu, o încurajez pe Katia să îi citească lui Petru câteva cuvinte, fiindcă a învățat alfabetul. Când îmi vine mie rândul, sigur că le fac tot felul de voci.

Cum reacționează Katia și Petru când îți aud vocea la desene animate sau când te văd pe scenă?

La desene s-au cam obișnuit, nu li se mai pare ceva ieșit din comun să mă audă. De regulă, au momentul lor după micul-dejun, când sunt amândoi acasă. E tabiet deja.

Pe scenă, încă sunt fascinați. Petru face pasiune pentru câte un spectacol și îmi povestește mult timp despre el. Pe Katia deja am luat-o și în culise, să vadă cum mă schimb, cum alerg dintr-o parte în alta a scenei. Îmi aduc aminte de reacția ei, avea vreo 2 ani și 9 luni, era cu tati în sală, Petru era în burtică. Apar pe scenă și se aude vocea ei: "Mamiiii! E flumoasă mami!"

Primul rol la Teatrul Țăndărică a fost Alba ca Zăpada, dar care personaj îți este cel mai drag?

Așa este, Albă ca Zăpada a fost, joc spectacolul acesta din 2008, wow!

Bineînțeles că toate personajele îmi sunt apropiate, dar îmi aduc aminte cu mare drag de rolul Alice, din "Alice în Țara Minunilor", regia Alice Barb. Din păcate, spectacolul nu se mai joacă de ani buni. Avea o magie aparte.

Din rolurile actuale, fata Moșului ("Fata babei și fata moșneagului", regia Daniel Stanciu), prințesa din "Motanul Încălțat", regia Cristian Pepino, paleta de păsări din "Rățușca cea Urâtă", regia Gabriel Apostol (dau naștere multor personaje haioase aici).

Experiențe de neuitat au fost spectacolele pentru adulți: colaborarea cu Alexander Hausvater pentru "Galaxia Svejk", spectacol în care am avut roluri extrem de ofertante, cât și "Ce ne spunem când nu ne vorbim", regia Chris Simion.

Îmi e dor de proiecte noi, sper să apară cât mai curând.

Pentru că micuții spectatori pot fi foarte inventivi la teatru, aș vrea să ne povestești câteva momente haioase din timpul spectacolelor în care joci.

Oh, sunt multe, ei reacționează foarte haios mai ales la apariția personajelor negative. Strigă, se agită, vor să ajute. Recent, la "Albă ca Zăpada", era un băiețel care striga "E vrăjitoareaaaa, nu mușca!". Ei sunt inventivi chiar și după spectacol, în urmă cu mai mulți ani am primit de la un copilaș o bancnotă de 1 leu. Ceilalți îmi ofereau flori, el a vrut să fie altfel. Ne-am amuzat teribil. Alt băiețel, după "Scufița Roșie": "Of, Scufița Roșie, când te văd așa, nu știu, parcă mă pierd. Te iubesc."

Știu că ții și cursuri de actorie pentru copii. Nu toți vor deveni actori, dar cum îi ajută aceste cursuri pe cei mici?

Așa este, de-a lungul timpului, am predat în mai multe locuri, atât la cluburi particulare, cât și la o școală renumită din Pipera. De doi ani predau la MIMA Muzica, la cursul de Muzică și Teatru. Îmi place mult conceptul, deoarece suntem doi profesori la curs, eu mă ocup de partea de teatru, iar colega mea de partea de muzică (instrumente de tot felul, audiții, etc). Avem o altă poveste, de fiecare dată, și dezvoltăm scenariul în jurul ei.

Cei care aleg să participe la astfel de cursuri nu o fac pentru a deveni actori, ci pentru a-și dezvolta latura artistică, pentru a scăpa de timiditate, ca să devină spontani, să socializeze. Facem și exerciții de dicție, iar asta îi ajută foarte mult, de asemenea.

Care sunt cele mai noi proiecte ale tale?

Cele mai noi ar fi pe partea de dublaje, dar nu pot să divulg prea multe. Sunt niște personaje foarte faine, unul este nou-nouț la noi în țară, altul este foarte cunoscut.

Mi-ar plăcea să reiau legătura cu lumea radio-ului, prima mea dragoste. Ani de zile am avut emisiuni în direct și le duc dorul. Poate anul ăsta se concretizează ceva, cine știe?!

La teatru, așteptăm normalitatea, săli pline și fără restricții.

Ce fel de mamă ești? Relaxată, anxioasă, dură (râde)?

Sunt destul de relaxată. Soțul spune că aș fi prea relaxată, de multe ori.  Mă panichez doar în caz de ceva foarte grav. Dar încerc să gestionez orice situație. În rest... Mulți îmi spun "Eu nu îmi imaginez că tu poți să ridici tonul." Ba da, pot. Din păcate. Oboseala își spune cuvântul, uneori, îmi pierd răbdarea destul de repede, dar le explic celor mici. Mă înțeleg sau nu. Zilele trecute încercam să îl scot pe cel mic din cadă, nu voia, l-am rugat, spunându-i că sunt obosită. Răspunsul lui: "Te mângâi eu. Te iau în brațe, să faci nani. Ca un bebe."

Știu că îți place să citești și faci mult sport, cum găsești timp pentru tine?

Trebuie să găsesc, fac tot posibilul. Mă ajută și programul flexibil, e adevărat. Însă, când am zi plină, nu reușesc să fac și sport, dar două spectacole și două cursuri cu copiii în aceeași zi pot fi considerate tot sport. Plus mișcarea cu ai mei. Nu am fost mereu așa, de 1 an și 3 luni m-am îndrăgostit de activitățile fizice. A devenit mod de viață. Când avem cu cine lăsa copiii, merg la tenis cu soțul meu. Iubim sportul ăsta amândoi. Și el este o fire activă și m-a ajutat mult.

Legat de lectură, port cartea cu mine peste tot. De multe ori, prefer să iau metroul, pentru a citi. Într-o pauză, când îi adorm pe cei mici, la cafea, profit de fiecare moment. Mă relaxează foarte mult.

Dacă vreți să o vedeți pe Alina, urmăriți programul și mergeți la Teatrul Țăndărică!

Foto: Teatrul Țăndărică / arhivă personală.

Citește și de ce să îi ducem pe micuții noștri la teatru din articolul de aici.

Află cum poți să înțelegi emoțiile copilului tău din cursul "Gestionarea emoțiilor copilului pas cu pas".


Ce părere ai? Lasă-ne un mesaj.